Așezare pusă,

Dănilă -încă din toamna anuluicu ocazia unui scurt sondaj, a fost identificată şi aşezarea corespunzătoare cimitirului, supra¬ pusă de altfel de o aşezare dacică, de la sf. I, aşezată pe dealul din faţa platoului pe care se afla ne¬ cropola. In anii următori, cercetările efec¬ tuate în zona aşezării au permis recoltarea unor date importante referitoare la cele două nivele de locuire. Spălarea nivelelor arheo¬ logice de către apele pluviale, a dus la o sărăcire pronunţată a acestor straturi cul¬ turale.

Raport preliminar privind săpăturile arheologice de la Galaţii Bistriţei

Dacă în anii — secţiunile au p㬠truns mai ales într-un strat de argilă nisi¬ poasă așezare pusă de sud a platouluiîn anii ur¬ mători, acestea au atins, în așezare pusă de nord şi de vest ale zonei cercetate, o depunere de pămînt negru şi castaniu, alunecat de pe panta dealului din vecinătate. Revenind la problema manifestărilor fune¬ așezare pusă depistate pînă în prezent, situaţia este următoarea.

Din cele 39 de complexe fune¬ rare identificate: un mormînt de incineraţie în groapă aparţine epocii bronzului, mor¬ minte, dintre care două de înhumaţie şi nouă de incineraţie, aparţin epocii Lt. Mormintele Lt a. Din cele două morminte de înhumaţie, unul a fost distrus din vechime iar celălalt era cu scheletul aşezat întins pe spate, orien¬ tat NV-SE, cu oasele braţelor întinse de-a lungul corpului, unul din braţe fiind uşor îndoit de la cot.

așezare pusă

Inventarul consta dintr-un fragment de la o seceră, o brăţară de bronz şi fragmentul unei fibule neidentificabilă. Din cele nouă morminte de incineraţie 8 sînt morminte de incineraţie în groapă, cu gropile de dimensiuni mari, care au ca in¬ ventar mai multe vase de ofrandă, de obi¬ cei un pachet de puţine oase umane arse, acoperită sau nu de o strachină.

B-2, dintre care unele au bune analogii în Europa centrală. Pe lingă mormintele de incineraţie în groapă, a f ost descoperit în campania din anul un mormînt de incineraţie în urnă, important, deoarece acest rit de înmormîn-tare este deosebit de rar în necropolele aces¬ tei perioade din Transilvania.

Printre aceste oase se află o fibulă de schemă Lt. Așezare pusă şi o brăţară de bronz ou corpul ondulat. Văsciorul era acoperit ou un fel de castron înalt cu pereţii arcuiţi, lu¬ crat cu mina.

Meniu de navigare

Datarea mormîntului în pri¬ ma jumătate a sec. Se face astfel dovada că deja la nivelul secolului al IlI-lea, cerţii preiau de la indigeni acest rit de înmormântare, cum pare să indice printre altele combina¬ ţia dintre urna Lt.

Acest fenomen de simbioză culturală surprins la G. Mormintele din epoca migraţiilor Cercetările efectuate pînă acum la G. Groapa acestor morminte este în general de formă ovală, fără amenajări speciale.

Uneori au putut fi surprinse şi suprapuneri de mor¬ minte, însă lipsa pieselor de inventar nu a putut duce la stabilirea unor raporturi crono¬ logice mai exacte. Stratigrafia complexului arheologic de la G. Dimensiunile gropilor variază între 0,50x0,20 m — 2,20x1,20 m iar adîncimea de la 0,50 — 1,50 m; adîncimea mai mare a unora dintre așezare pusă, nu este condiţionată de calitatea sau cantitatea in¬ ventarului.

Orientarea mormintelor este, cu deviaţiile necesare V capul — est.

așezare pusă

Majoritatea mormintelor au fost jefuite din vechime, fenomen atestat la toate ne¬ cropolele acestei epoci din Transilvania sau Europa. Identificarea etnică a jefuitorilor așezare pusă a fost pînă acum posibilă.

Account Options

IV, 34; Mormintele, de obicei sărace, au conţinut totuşi cât poți trăi cu tranzacționarea material arehologic interesant. Ast¬ fel ceramica este reprezentată atît prin spe¬ cia lucrată la roată sau cu mîna, formele de vase fiind reprezentate de oala borcan sau ulciorul cu o toartă. Pasta vaselor este de culoare cenuşiu-roşietică, zgrunţuroasă cu pietricele în amestec. Ca decor apare orna¬ mentul incizat sau ştampilat, cu bune ana¬ logii în materialul ceramic din aşezarea de la Moreşti, datat în secolul al VI-lea.

Pe lîngă ceramică, au apărut piese de cen¬ tură, dintre care menţionăm o cataramă cu spinul în formă de măciucă, cu bune ana¬ logii în etapa cronologică III a lui K. Bôhner, datată între — Portul mortuar al celor depuşi în mor¬ minte se remarcă în special printr-o mare simplitate, așezare pusă mormintelor neavînd piese de port.

așezare pusă

Cele cîteva catarame sau piep¬ teni întăresc regula. O caracteristică a aces¬ tei necropole, care se regăseşte şi la alte morminte din Transilvania aparţinînd aces¬ tei epoci, este lipsa fibulelor.

Şi din punctul de vedere al ofrandelor de¬ puse în morminte, necropola de la G. Faţă de mormin¬ tele de la Moreşti, aceasta este o deosebire substanţială. De asemenea lipsesc şi armele.

Scheletele, acolo unde nu au fost deran¬ jate, au fost găsite în poziţie întinsă, aşezate pe spate, cu braţele întinse de-a lungul cor¬ pului, mîinile fiind aşezate pe bazin.

Analogiile care se pot stabili cu necropo¬ lele din Transilvania, Ungaria sau din me¬ diul merovingian, permit încadrarea necro¬ polei de la G.

Mai multe despre acest subiect