Fisher transform pentru opțiuni binare

Dicţionar explicativ de statistică Selecţie şi organizare: Valentin Clocotici A Abatere Deviation Prin abatere se înţelege diferenţa dintre o dată şi o valoare de referinţă de regulă media. Vezi abatere standard. Abatere standard Standard Deviation — SD Abaterea standard a unei mulţimi de numere este rădăcina medie pătrată RMS a mulţimii abaterilor fiecărui element de la media mulţimii. Poate fi definită ca rădăcina pătrată a dispersiei mulţimii de numere. Abaterea standard este o măsură a gradului de împrăştiere a elementelor, se măsoară în aceeaşi unitate de măsură ca şi datele iniţiale şi se raportează, de regulă, împreună cu media.

Este de remarcat că definiţia are loc considerând că mulţimea de plecare reprezintă întreaga populaţie. Pentru un eşantion se va vedea Abatere standard de sondaj. Abatere standard de sondaj Sample Standard Deviation, S Abaterea standard de sondaj s este un estimator al abaterii standard a populaţiei, bazat pe un eşantion aleator.

Ca statistică, măsoară gradul de împrăştiere a eşantionului în jurul mediei de sondaj. Presupunând că există n elemente în eşantion, cu valorile {x1, x2.

Glosar de statistica

Abaterea standard a populaţiei Population Standard Deviation Parametru reprezentând abaterea standard a valorilor unei variabile pentru o populaţie. Amplitudine Range Este definită ca xmax—xmin, unde xmax şi xmin sunt valorile extreme ale unui set de numere observate.

Cu cât se măsoară mai multe elemente, cu atât şansa de a observa valori mai depărtate creşte, deci şansa de a obţine o amplitudine mai mare. De remarcat că intervalul nu este centrat pe quartila a doua mediana.

Comercializarea indicatorului RVI pe piața valutară. Strategie "Laguerre RSI pe două ecrane

Rezultă că aria aproximantă este cea de sub curba normală situată între 9. Pentru aproximarea distribuţiilor discrete se vor utiliza corecţiile de continuitate. Asociere Association Două variabile sunt asociate dacă repartiţia valorilor luate de o variabilă este diferită după domenii de valori distincte ale celeilalte variabile.

În această situaţie se poate interpreta că o parte din variabilitatea uneia poate fi explicată de cealaltă variabilă. Asocierea liniară poate fi măsurată prin coeficientul de corelaţie o asociere de tipul mare—mare, mic—mic este o asociere pozitivă, în timp ce o asociere mare—mic, mic—mare este o asociere negativă Asociere liniară Linear association Două variabile sunt asociate liniar dacă o modificare a unei variabile este asociată cu o midificare proporţională în cea de a doua variabilă, factorul de proporţionalitate fiind constant în domeniul măsurat.

Vezi coeficient de corelaţie. Asociere neliniară Nonlinear Association Relaţia dintre două variabile este neliniară dacă o modificare în una dintre variabile este asociată cu o modificare a celeilalte variabile, modificare dependentă de valoarea primei variabile.

Situaţia contrară este cea a unei asocieri liniare, în care modificările sunt proporţionale, factorul de proporţionalitate fiind constant deci independent. Se notează uzual cu Exp X sau cu E X. În cazul unei v. Se poate gândi valoarea aşteptată a unei v.

Valoarea aşteptată a unei statistici este media distribuţiei de sondaj a statisticii. Autoselecţie Self-Selection Situaţia de autoselecţie apare atunci când indivizii decid singuri dacă sunt în grupul de control sau în cel de tratament şi este întâlnită în studiul comportamentului uman. De exemplu, studiile efectului fumatului asupra sănătăţii implică autoselecţia: persoanele decid singure dacă fumează sau nu. Autoselecţia exclude situaţia de experiment şi produce un studiu observaţional. În situaţia de autoselecţie, cercetătorul trebuie să fie precaut în privinţa confundării posibile a factorilor care influenţează deciziile individuale de apartenenţă la unul dintre grupuri.

Probabilitatea unui eveniment se interpretează ca şansa de realizare a evenimentului şi se exprimă, uneori, ca procentaj. Regula se interpretează sub forma: probabilitatea evenimentului este egală cu numărul cazurilor favorabile raportat la numărul total de cazuri posibile.

B Bias Bias Un estimator, sau un proces de măsurare, se zice deplasat dacă, în medie, Fisher transform pentru opțiuni binare sa diferă de mărimea estimată măsurată adevărată.

Deplasarea este media acestei diferenţe. Deplasarea poate fi datorată şi modului de conducere, evaluare a unui experiment. Vezi şi deplasarea de nonrăspuns. Bin Bin Limita unui interval de clasă. Valorile care realizează partiţionarea în intervale de clasă. Bivariat Bivariate Termenul se aplică atunci când sunt implicate două variabile.

De exemplu, date bivariate apar atunci când se efectuează două măsurători pentru fiecare element al unui eşantion. În plus cele mai profitabile câștiguri de pe Internet 2020 de datele univariate, apar probleme cum ar fi distribuţia comună a variabilelor, corelaţia dintre variabile, regresia unei variabile în funcţie de cealaltă etc. Boxplot Boxplot O diagramă de tip boxplot reflectă grafic rezumarea prin cele 5 valori a unei distribuţii: valoarea minimă, prima quartilă, mediana, a treia quartilă şi valoarea maximă.

Prin compararea intervalelor figurate se obţine o imagine a gradului de împrăştiere a valorilor în domeniul observat. De regulă, se marchează pe diagramă şi valorile aberante: situate la mai mult de 1,5D sub prima quartilă sau peste a Fisher transform pentru opțiuni binare quartilă, unde D notează distanţa dintre prima şi a treia quartilă intervalul interquartil — în figura anterioară, poziţia valorii aberante este distorsionată din necesităţi de prezentare. Uneori, între valorile aberante se face distincţia celor situate la mai mult de 3D de quartilele extreme.

Prin reprezentarea simultană a celor cinci valori pentru grupuri diferite, se oferă suport pentru o comparare rapidă a grupurilor. C Cadru, cadru de sondaj Frame, sampling frame Prin cadru frame de sondaj se înţelege o colecţie de elemente de unde se extrage eşantionul.

În mod ideal, cadrul este chiar populaţia.

Diferenţa dintre cadrul de sondaj şi populaţie poate fi o sursă de apariţie a unei deplasări biais. Cauzalitate, relaţie cauzală Causation, causal relation Două variabile sunt în relaţie de cauzalitate dacă modificarea valorii uneia dintre ele cauza produce modificarea valorii celeilalte efectul. Nu există nici o legătură între relaţia de cauzalitate şi relaţia de asociere din statistică.

Două variabile pot fi asociate statistic fără a exista nici o relaţie de cauzalitate între ele, în timp ce două variabile în relaţie de cauzalitate pot avea o corelaţie nesemnificativă statistic.

Fisher Transformarea – indicator pentru MetaTrader 5

Coeficient de corelaţie Correlation coefficient Coeficientul de corelaţie Pearson este o măsură a asocierii liniare dintre două variabile, cu alte cuvinte a gradului în care reprezentarea bivariată sub forma unei diagrame de împrăştiere se apropie de o dreaptă. Semnificaţia statistică aproximativă este obţinută aplicând un test Student cu statisticaavând n-2 grade de libertate.

Confundare Confounding Două variabile sunt confundate dacă este imposibil să se determine care variabilă este asociată efectului observat. Atunci când se compară un grup de control şi un grup experimental supus unui tratament oarecare şi când diferenţele dintre grupuri, altele decât tratamentul aplicat, produc diferenţe între rezultate nediferenţiabile de efectul tratamentului, aceste diferenţe se zic confundate cu efectul tratamentului dacă acesta există.

De exemplu, diferenţele între maladiile fumătorilor şi nefumătorilor pot fi confundate cu calităţile individuale diferenţiate ale subiecţilor.

RSI stocastice – indicator pentru MetaTrader 5

Confundarea poate afecta studiile observaţionale şi experimentele care nu sunt randomizate. Vezi şi paradoxul lui Simpson. Statisticile uzuale sunt consistente. Contrabalansare Counterbalancing Este procedura prin care se încearcă reducerea riscului de confundare.

În acest fel se elimină confundarea cu variabila ascunsă a ordinii de prezentare a probelor. Controale istorice Historical Controls Uneori, grupul experimental este comparat cu un grup de control care aparţine altei epoci istorice.

În asemenea cazuri, fenomenul de confundare este mult mai mare, deoarece de la o epocă la alta se modifică mulţi factori ale căror efecte pot fi confundate cu efectul tratamentului. Control Control Există cel puţin trei sensuri ale cuvântului "control" în statistică: un element al unui grup de control, un experiment controlat şi controlul pentru o posibilă variabilă confundată a controla o variabilă înseamnă a încerca separarea efectului ei de efectul tratamentului.

Convenţia punctului extrem Endpoint Convention La gruparea datelor continue, trebuie să se decidă în ce interval să Fisher transform pentru opțiuni binare includă o valoare care este egală unui punct de divizare.

Regula de includere constituie convenţia punctului extrem. Există două convenţii utilizate: 1 se include punctul din stânga şi se exclude cel din dreapta, cu excepţia intervalului din extremitatea dreaptă care include ambele capete; 2 se include punctul din dreapta şi se exclude cel din stânga, cu excepţia intervalului din extremitatea stângă care include ambele capete. Corecţia de populaţie finită Finite Population Correction Atunci când eşantionarea este fără repunere, ca în sondajul aleatoriu simplu, eroarea standard a sumei de sondaj şi a mediei de sondaj depinde de fracţiunea extrasă din populaţie: cu cât volumul eşantionului este mai mare, cu atât mai mică este eroarea standard.

Ajustarea erorii standard în acest caz este denumită corecţia de populaţie finită. Corelaţie ecologică Ecological Correlation Noţiunea se utilizează atunci când se estimează corelaţia dintre mediile grupurilor de subiecţi şi nu între subiecţi. Rezultatul poate să estimeze incorect asocierea variabilelor. Noţiunea este specifică studilor ecologice.

Expresia analitică este unde Geste funcţia lui Euler, dată de.

Câteva curbe din familie sunt prezentate în imaginea următoare: Funcţia f este densitatea de probabilitate pentru repartiţia F n1;n2 şi se observă asimetria pozitivă pronunţată pentru valori mici ale gradelor de libertate, ca şi atenuarea acestei asimetrii pentru valori mari ale parametrilor. Curba c2 Chi-square Curve Curba c2 este o familie de curbe care depind de un parametru, n, numit grade de libertate d.

Expresia analitică esteunde Geste funcţia lui Euler, dată de.

Curba c2 este o aproximare pentru histograma probabilităţilor statisticii c2 pentru modelul multinomial dacă numărul aşteptat de rezultate din fiecare categorie este suficient de mare. Funcţia f este densitatea de probabilitate pentru repartiţia c2. Pentru n suficient Fisher transform pentru opțiuni binare mare, forma graficului se apropie de alura curbei normale.

Curba normală Normal curve Curba normală reprezintă grafic densitatea de probabilitate a repartiţiei normale. Pentru repartiţia normală standard se obţine imaginea următoare, mai cunoscută sub denumirea de clopotul lui Gauss. Este de reţinut că graficul este simetric iar aria de sub curbă este egală cu 1.