Teo Nicolescu – 9 ani de închisoare cu executare

Fostul deputat PNL Argeş, Theodor Nicolescu, a fost condamnat la mijlocul săptămânii trecute de către magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti la o pedeapsă de 9 ani şi 4 luni de închisoare cu executare. Condamnarea pe care Nicolescu a primit-o a venit în primul său dosar de corupţie în ceea ce priveşte modul în care au fost acordate despăgubiri uriaşe din partea Autorităţii Naţionale de Restituire a Proprietăţii către diverse persoane. Teo Nicolescu a fost acuzat de procurorii anticorupţie că, din poziţia sa de vicepreşedinte al ANRP, ar fi intervenit pe lângă Comisia de acordare a despăgubirilor pentru ca anumiţi apropiaţi ai săi să primească sume de ordinul milioanelor de euro. Este vorba despre dosarul în care au fost audiaţi, în calitate de martori, doi dintre prietenii lui Nicolescu, şi anume afaceriştii Vali Vişoiu şi Gheorghe Manole. Tot la pedepse cu executare au mai fost condamnaţi Horia Georgescu – 4 ani, fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Ingrid Zaaraour, fost preşedinte al ANRP – 2 ani şi 6 luni de închisoare cu suspendare, Mihnea Remus Iouraş, fost preşedinte al ANRP – 4 ani şi 6 luni de închisoare, Ingrid Mocanu, fost vicepreşedinte ANRP – 4 ani de închisoare, Remus Virgil Baciu, fost vicepreşedinte ANRP – 6 ani şi 6 luni de închisoare, Marko Atilla Gabor, fost deputat – 5 ani de închisoare. Pronunţarea dTEO NICOLESCUe săptămâna trecută, care nu este una definitivă, putând fi atacată cu apel la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a venit din partea judecătoarei Anamaria Trancă, iar, în această speţă, o parte dintre inculpaţii – condamnaţi au făcut plângere penală, aşa cum puteţi citi mai jos, împotriva unor experţi ai DNA – Structura Centrală. De precizat este faptul că Teo Nicolescu a primit cea mai mare pedeapsă din întreg lotul şi că el mai este judecat într-un alt dosar de corupţie, tot la Curtea de Apel Bucureşti, pentru acelaşi gen de infracţiuni alături de soţia sa, Mihaela.

 

Plângere penală împotriva experiţilor DNA

 

Iată cum sună o parte din plângerea pe care au înaintat-o la Parchetul General Teo Nicolescu şi „amicii” săi: „În temeiul suspiciunii că despăgubirile au fost supraevaluate, singurul mijloc de probă pentru această susţinere au fost rapoartele de constatare ale numiţilor împotriva cărora am formulat prezenta plângere, au fost adoptate măsuri preventive împotriva noastră (arestare, control judiciar, etc.) şi am fost trimişi în judecată fiind acuzaţi de comiterea infracţiunii de abuz în serviciu prin aceea că exercitându-ne atribuţiile de serviciu în mod defectuos am acceptat ideea că s-ar putea produce un prejudiciu (abuz în serviciu cu intenţie indirectă).

Dincolo de discuţiile privind atribuţiile noastre, de interpretarea diferită/contrară legii a actelor normative aplicabile, de neprecizarea textelor de lege pe care se presupune că le-am fi încălcat, de neprecizarea laturii subiective a pretinsei infracţiuni, etc. – lucruri care nu au legătură cu prezenta cauză, trebuie să precizăm că nimeni nu a fost acuzat că a avut drept obiectiv/scop ca beneficiarii să primească despăgubiri mai mari decât aveau dreptul.

Această precizare este importantă pentru a demonstra rolul esenţial pe care concluziile rapoartelor de constatare le-au avut în economia cauzei”, se arată în plângerea penală.

Experţii vizaţi sunt Cătălin Cucoară, Dorel Postelnicu şi Radu Cristian Oltei. ,,În opinia noastră, persoanele împotriva cărora formulăm plângere penală se fac vinovate de comiterea următoarelor fapte prevăzute de legea penală: abuz în serviciu (art. 297 Cod Penal); fals intelectual (art. 321 alin. 1 Cod Penal); uz de fals intelectual (art. 323 Cod Penal); mărturie mincinoasă (art. 273 alin. 1, raportat la alin. 2 lit. c Cod Penal), inducerea în eroare a organelor judiciare (art. 268 alin. 2 Cod Penal)”, se mai arată în denunţ.

,,Aşa cum am arătat, făptuitorii sunt specialişti DNA, persoane pe care legea le defineşte ca fiind <<specialişti cu înaltă calificare>> (art. 11 alin. 1 din OUG 43/2002).

În aceste condiţii, activitatea lor trebuie să se supună unor standarde profesionale înalte, corespunzătoare pregătirii lor, în aprecierea activităţii lor, instanța sau organele de urmărire penală trebuind să aplice standarde mai înalte decât în cazul unor persoane având pregătire profesională obişnuită.

Necesitatea respectării unor standarde mult mai înalte rezultă şi din faptul că, pe baza constatărilor lor, drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor sunt restrânse.

Având în vedere faptul că funcția coercitivă a statului se întemeiază şi pe constatările specialiştilor DNA, rezultă că şi aceste rapoarte trebuie să respecte principiul legalității procesului penal (art. 2 C.Pr.Pen.) şi că specialiştii au obligația de a asigura aflarea adevărului pe bază de probe (art. 5 C.Pr.Pen.).

Obiectul plângerii noastre este acela că specialiştii DNA (cu intenţie directă) au efectuat constatări întemeindu-se pe afirmaţii neconforme realităţii, pe fals, pe încălcări ale normelor lor profesionale şi chiar pe încălcări ale regulilor elementare ale matematicii.

Redactarea şi transmiterea spre utilizare a unor raporte de constatare având neajunsurile de mai sus reprezintă o încălcare a principiului legalităţii procesului penal (art. 2 C.Pr.Pen.), a obligaţiei de asigurare a adevărului (art. 5 C.Pr.Pen.), a dreptului nostru la apărare (art. 10 C.Pr.Pen.) și a prezumției de nevinovăție (art. 4 C.Pr.Pen.), așa cum vom dezvolta mai jos”, se mai arată în denunţ. Vă reamintim că şi soţia lui Teo Nicolescu este judecată tot pentru asemenea fapte ca şi soţul său, iar, în momentul în care a fost reţinut preventiv, Nicolescu a renunţat şi la politică şi la funcţia de deputat. Mai mult decât atât, în primul dosar el a fost denunţat de către doi dintre apropiaţii săi, afaceriştii piteşteni Valentin Vişoiu şi George Manole. Interesant este faptul că Teo Nicolescu este cumnatul unuia dintre foştii şefi ai SRI Argeş, Florin Cârjan, care s-a pensionat din motive medicale în urmă cu ceva timp.

Share this post