Vasile Roman, director general Direcţia Agricolă Argeş: ,,Urmează o lucrare de reabilitare pe sistemul de irigaţii Oarja – Răteşti”

Din cauza vremii secetoase din ultima perioadă, fermierii argeşeni se confruntă cu multe probleme aşa că am încercat să aflăm un răspuns la toate problemele fermierilor argeşeni, mai cu seamă cei din sudul judeţului, printr-un interviu realizat cu Vasile Roman, directorul general al Direcţiei Agricole Argeş.

Ce părere aveţi despre seceta din ultima lună din Argeş?

-Seceta nu a lovit numai judeţul nostru, e o problemă la nivel naţional. Am avut o lună fără precipitaţii şi am trecut foarte repede de la o extremă la alta. În situaţia actuală avem o secetă pronunţată.

Credeţi că seceta va afecta grav culturile?

-Din cauza lipsROMAN VASILE BUNei de apă, terenul se lucrează extrem de greu, iar culturile de toamnă, cum ar fi grâul, rapiţa, orzul, dar şi altele, sunt în pericol de a avea pierderi însemnate de producţie. Culturile semănate în primăvară nu vor putea să răsară corespunzător în situaţia actuală deoarece sunt anumite zone fără apă, acestea fie nu vor răsări, fie vor răsări, dar neuniform din cauza momentului în care încep să răsară. Sperăm să vină vreo ploaie, ar fi frumos, dar, deşi erau prognozate câteva ploi săptămâna aceasta (n.redacţiei: finalul săptămânii trecute), acum văd ca au dispărut şi acestea din perspectiva de prognoză. Problema e că la noi în judeţ nu avem nici suprafeţe irigate cu care să compensăm seceta care deja ne-a lovit.

Ce ne puteţi spune despre canalele de irigaţii din judeţ?

– Urmează o lucrare de reabilitare pe sistemul de irigaţii Oarja – Răteşti. Este o operă de colmatare care se execută. Am fost la o discuţie cu cei de la Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi cu cei ce au terenuri în zona respectivă, cu angajamentul celor de la ANIF de a aduce apă în canal până la sfârşitul lunii mai, adică să urgenteze lucrarea de întreţinere, de decolmatare încât să poată porni pompele, să aducă apă în canal, pentru fermele care au partea de infrastructură proprie, adică motopompe, sisteme de distribuţie şi sunt în zonele adiacente canalului să poată să irige, cum ar fi cei de la Avicom, care au câteva sute de hectare chiar pe malul canalului şi au achiziţionat o motopompă de capacitate mare. Apa din canalele de irigaţii e gratuită prin programele guvernamentale, deci tot ce trebuie e ca fermierii să îşi asigure partea de distribuţie.

Ce minusuri avem din punct de vedere geografic?

-Argeşul nu e avantajat nici de terenurile avute, din cauza structurii terenurilor argiloase se pierde foarte repede apa, comparativ cu textura solurilor din alte judeţe, care se comportă mult mai bine la secetă. Am trecut de la o stare la alta în ceea ce priveşte situaţia din agricultură. Acum  situaţia este  mai puţin plăcută, şi asta pentru că au apărut  boltirile care au provocat goluri foarte mari în culturi iar  acum plantele au înspicat, nu au talie, chiar în condiţiile în care omul avea apă, pierderile sunt ireversibile. De multe ori au fost fertilizate cu întârziere, iar după fertilizare nu a mai fost nicio ploaie care să ajute fertilizatorii să se dizolve. Din punctul acesta de vedere sunt nişte probleme, dar cu natura nu ne jucăm, iar singura metodă cu care s-ar putea contracara această problemă ar fi irigaţiile, dar, la noi în judeţ, nivelul amenajărilor de irigat este foarte mic ca pondere. Din păcate, majoritatea culturilor vor rămâne dependente tot de o eventuală ploaie, care, din nefericire, nu prea se anunţă.

Există probleme şi în alte domenii în afara de agricultură?

-În pomicultură am avut discuţii cu fermierii care au suprafeţe mai mari de teren, iar, în ciuda faptului ca anul acesta a fost unul dintre anii în care pomii au înflorit în perioada în care trebuia  şi erau încărcaţi de floare, acum se pare ca fructele care au legat nu sunt aşa numeroase, în special la pruni şi cireşi.

Şi la apicultură vor fi probleme, din cauza temperaturilor ridicate s-a scurtat perioada de recoltare la rapiţă, salcâmii au înflorit şi ei foarte repede. Înainte, apicultorii făceau mai multe drumuri pentru florile de salcâm, aceştia începeau din zona Dunării şi apoi se duceau spre zona de munte, deoarece aceştia înfloreau eşalonat. Acum au înflorit aproape simultan peste tot şi s-a îngustat foarte mult perioada de cules. În plus, tot din cauza temperaturilor ridicate sunt probleme şi la calitatea polenului şi cantitatea de miere.

Bănuiesc că şi în zootehnie sunt probleme, toate păşunile sunt afectate de secetă.

Nu suntem într-o situaţie foarte bună din acest punct de vedere, avem o agricultură care, din păcate, e dependentă total de factorii climaterici.

Share this post